Una din ideile noastre este sa facem un top a celor mai bune melodii ce includ nume de tipe in titlu. Am tot observat ca Mary a fost muza multor cantareti, fie ei de redneck rock’n'roll, gangsta rap, rock pur sau blues (poate cel mai potrivit gen). Acum, la o scara mai mica, va propun un top in mai multe acte, cu si despre Mary. Intr-o ordine total aleatoare si in acelasi timp in ordinea inversa a numerelor de pe tricou :

5. Tom Petty And The Heartbreakers – Mary Jane’s Last Dance

Se spune ca RHCP au *copiat* cantecul cu tot cu versuri, dureros si adevarat, cel putin pana la refren. Timbrul si temele muzicale luate cu imprumut de la Bob Dylan sau Bruce Springsteen nu m-au impresionat la Tom Petty, asa ca a fi influenta (inconstient dupa Frusciante) unui band ca RHCP e un avantaj. Totusi, trebuie sa recunosc ca Mary Jane’s Last Dance este chiar interesanta si poate la fel de atragatoare (ca melodie) precum Kim Basinger. Totul se completeaza cu un videoclip freakish.

4. Tina Turner (cu Ike) – Proud Mary

Proud Mary credeam dupa titlu ca este un gospel de toata frumusetea. John Fogerty (Creedence Clear Revival) s-a tot incurcat cand a compus, si Mary, in loc sa fie femeie de casa, care se spele haine in Mississippi, a devenit o barca cu zbaturi (“big wheel keep on turning. Proud Mary keep on burning“). Ce a reusit Tina Turner sa adauge melodiei? un groove “negru” la inceput, energie si picioarele alea de neuitat.

3. Stevie Ray Vaughn – Mary Had a Little Lamb

Cantecele de leagan ii urmaresc pe compozitori pana in maturitate, cand se fac scapati de blestem construind o proprie versiune. Asa se intampla cu McCartney, cu versiunea lui pentru copii 5 ani, sau Buddy Guy care scoate un blues ce inspira si acum multi “adepti” ai genului. Coverul lui Vaughn (dupa Buddy Guy), in schimb, mi se pare cea mai reusita varianta.

2. Pearl Jam – Crazy Mary

Din nou am ales un cover, de data asta dupa mai putin cunoscuta Victoria Williams. Din fericire Mary este chiar un personaj feminin.. uman as putea spune, insa povestea este ceva mai trista. N-am putut sa trec peste vocea mereu indurerata a lui Vedder si refrenul perfect american –  ”Take a bottle drink it down. Pass it around” – asa ca ramane in playlist pentru cel putin inca o saptamana.

1. Jimi Hendrix – The Wind Cries Mary

Singurul artist de culoare din lume ale carui drepturi de autor pe munca sa apartin, postmortem, surorii lui vitregi, de alta culoare. Nimic ironic pana la faptul ca nu poate fi omagiat cum trebuie, pentru ca nu se atinge nimeni de materiale. Acum, despre Mary, cea mai vehiculata poveste este cea a unei ciondaneli domestice cu, atunci iubita, Kathy Mary Etchingham.

Cam atat pentru actul 1. Spune-ne care ti-a placut mai mult, iar daca iti place sa descoperi melodii, spune-ne alte melodii de leagan (sau “folclorice”) preluate de artisti cunoscuti !

“Take a bottle, drink it down… pass it around“

Mi-a fost foarte greu sa cred ca un castigator de Grammy la categoria Pop si, in viziunea mea, un simplu produs comercial pentru pustoaicele de 16-17 ani, poate sa scoata si altceva dintr-o chitara. John Mayer a inceput de cativa ani sa cante cu legende inca in viata ale blues-ul: BB King, Buddy Guy si “Slowhand” Clapton. Totusi, ce m-a impresionat nu au fost colaborarile, ci placerea lui de a face coveruri dupa Jimi Hendrix si Stevie Ray Vaughan, cu o inclinatie catre stilul lui SRV.

John Mayer

Mi-a fost greu sa gasesc melodii compuse de Mayer tastand numele sau, desi din cele patru albume scoase din 2001 pana in prezent, am avut de unde alege. De ascultat, poti incerca sa le asculti [albumele], asta daca vei trece peste vocea comparabila cu un fluierat de incepator (intentia este buna, dar tonul tot nu se aude perfect). Personal, am avut rabdare doar cu Gravity, avand putin de soul, si Neon, intr-o interpretare live acustica placuta, one man band.

Legat de stilul copiat de la SRV, Mayer este inca foarte cuminte si poti simti asta la Empty Arms, dar este tanar si are timp cu John Mayer Trio sa devina mai obraznic, mai agresiv si eventual sa il vedem adaugand elemente proprii, poate chiar in compozitii proprii. As mai mentiona Bold as Love ca una din reusitele lui, dovada ca are potential.

Concluzia : Te invit sa asculti atat originalele cat si cover-urile si speram impreuna ca asa cum Vaughan a luat muzica lui Hendrix si a transformat-o, acelasi lucru sa il vedem si simtim la John Mayer.

Morala : E bine sa nu ai prejudecati in muzica pentru ca poate te trezesti intr-o dimineata cu Gaga cantand Queen.